Boli și dăunători ai dudului - Boli produse de bacterii (bacterioze)
Index articol |
---|
Boli și dăunători ai dudului |
Viroze |
Bacterioze |
Ciuperci |
Dăunătorii |
Bacterioza sau arsura bacteriană a dudului prezintă simptomelc pe care le produce bacteria Pscudomonas syringae, v. mori din familia Pseudomonaceae.
Semnalată pentru prima oară la noi în ţară, în anul 1929, într-o pepinieră de la Cazaci – Dâmboviţa, boala se manifestă pe frunze, lăstari în creştere cât și pe tulpina plantei, infestarea făcându-se pe două căi:
- pe cale vasculară, deşi bacteria nu este specifică de vas;
- prin infectări din afară, când bacteriile favorizate de diferiţi agenţi (umiditate, temperatură scăzută etc.) pătrund prin stomate, lenticele şi, mai ales, prin rănile făcute datorită lucrărilor de întreţinere sau culesului necorespunzător al frunzei.
Pe frunze, mai ales, în dreptul nervurilor, apar pete necrotice de forma unor gămălii de ac sau colţuroase, ca rezultat al infecţiilor stomatice locale. Cu timpul, aceste pete se măresc, se brunifică, devenind negricioase când se poate produce şi ruperea frunzei. Pe partea inferioară a frunzei se observă un exsudat gălbui în dreptul petelor, care conţine multe bacterii. Atacul se extinde la nervuri, care se îngălbenesc şi apoi se înnegresc, iar frunzele se deformează. Pe lăstari se remarcă atacuri punctiforme, de 0,5 cm sau mai mari, superficiale sau profunde, care sunt rezultatul infecţiilor pe cale lenticulară. Daca atacul de bacterioză se produce numai pe o parte a lăstarului, acesta îşi continuă creşterea prin partea sănătoasă, dar devine sinuos. Lăstarii atacaţi mai puternic se rup foarte uşor. Când este atacată baza tulpinii, se produc pete cafenii şi leziuni puternice ca nişte cancere, care determină ofilirea şi căderea mugurilor şi frunzelor şi chiar distrugerea pomului în întregime. |
Atacul bacteriei începe, în mod obişnuit, în lunile mai-iunie, fiind favorizat de umiditatea atmosferică mare şi temperaturile scăzute cuprinse între 9-15°C. În cursul verilor secetoase şi calde, boala suferă o stagnare; în toamnele umede şi lungi se constată declanşări accentuate ale bolii. Bacteria iernează pe ramurile atacate sau pe resturile de frunză şi ramurile căzute pe sol, iar primăvara odată cu apariţia condiţiilor favorabile, infectează frunzele şi lăstarii, pe măsura dezvoltării lor.
Măsuri de combatere: deoarece infecţia primară porneşte întotdeauna de pe ramurile atacate, se vor tăia toate uscăturile, lăstarii striviţi în timpul lucrărilor agrotehnice, cei de la baza tufei de dud şi se vor arde. Atacul scade simţitor în cazul tăierilor pentru frunză, epocă ce coincide cu creşterea de primăvară a viermilor de mătase, în care caz se înlătură bacterioza care se găseşte în stare latentă în frunză.
Combaterea chimică constă în efectuarea a minimum două stropiri cu zeamă bordeleză 3% în perioada repausului vegetativ al dudului. Rezultate bune au dat tratamentele cu pesticide Ridomil plus 0,3%, Turdacupral 0,5%, Cuzin 10-1,5% şi IAMN SN 210 - 0,25%. La duzii folosiţi în creşterea viermilor de mătase nu se recomandă stropiri în perioada furajării lor.